Una dintre cele mai importate probleme ale contemporanității este contradicția dintre volumul imens de informație și capacitatea de procesare a acesteia pentru perceperea adecvată a evenimentelor și proceselor cu impact asupra vieții social-politice și economice. În astfel de circumstanțe, se manifestă plenar fenomenul post-adevăr, care se rezumă la faptul că, în pofida diversității informației, oamenii cred, de obicei, celor în care vor să creadă, având o predispoziție apriorică.

Respectiv, regăsindu-ne într-un flux continuu de informații, adesea nu credem faptelor dovedite, ci, de cele mai multe ori, credem informațiilor care se pliază pe așteptările noastre, care își au rădăcinile în stereotipurile inoculate de mult timp în percepțiile oamenilor. Această predispoziție creează premise pentru dezinformarea neintenționată sau intenționată nu doar a indivizilor, ci și a segmentelor largi ale populației.