Vaccinarea și gestionarea crizei covid în Republica Moldova

Monitorizarea gestionării crizei COVID-19 în Republica Moldova.

Gestionarea crizei pandemice COVID-19 în Republica Moldova a cunoscut o evoluție pozitivă după demararea la 2 martie 2021 a procesului de imunizare în masă a populației. Imunizarea prioritară a personaluluimedical a avut un impact determinant în diminuarea dramatică a cazurilor de contaminare. De asemenea, demararea procesului de imunizare a influențat în mod hotărâtor depășirea crizei politice din Republica Moldova, care a început pe 23 decembrie 2020, odată cu demisia Guvernului Chicu, și s-a terminat cu alegerea, la 11 iulie 2021, a noii componențe a Parlamentului Republicii Moldova. Desfășurarea procesului electoral a fost posibilă după ce numărul de contaminări zilnice către sfârșitul lunii aprilie s-a diminuat de aproximativ 5 ori față de perioada de vârf din luna martie, făcând posibilă anularea stării de urgență și anunțarea alegerilor parlamentare anticipate în condiții sanitare acceptabile.

Desfășurarea ritmică a procesului de imunizare, conform prevederilor Planului Național de Imunizare anti-COVID-19, a avut loc în pofida impedimentelor de ordin financiar – lipsa resurselor bugetare prevăzute în mod expres pentru procurarea vaccinului – datorită suportului partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, în primul rând al României, care a oferit cu titlu gratuit Republicii Moldova sute de mii de doze de vaccin, precum și platformei  COVAX. Politizarea procesului de vaccinare prin contrapunerea din considerente propagandistice a vaccinurilor produse în Occident și în Federația Rusă a determinat demararea mult mai târzie a procesului de vaccinare în localitățile din stânga Nistrului, fapt ce a condus la inversarea situației pandemice în Transnistria, unde rata de contaminare a devenit de aproximativ trei patru ori mai înaltă decât în dreapta Nistrului, constituind 40% din numărul de contaminări înregistrate în Republica Moldova, deși numărul populației este de cel puțin șase ori mai mic. 

La începutul lunii martie, Ministerul Sănătății a anunțat un șir de măsuri prin care a dispus acordarea asistenței medicale cetățenilor refugiați care întrunesc criteriile definiției de caz COVID-19 și de urgență medico-chirurgicală. De menționat că în perioada de la începutul războiului împotriva Ucrainei și până în luna aprilie, în Republica Moldova au ajuns aproximativ 400 mii de refugiați ucraineni, dintre care doar ¼ s-au adăpostit. Din numărul total de refugiați doar la 0.1% au fost înregistrate infectări cu COVID-19, persoanelor fiindu-le asigurată îngrijirea medicală corespunzătoare. Datele respective demonstrează că refugiații nu au reprezentat absolut niciun pericol pentru sănătatea publică. 

Raportul integral poate fi vizualizat aici: https://moldova.fes.de/ro/publicatii/documente-de-analiza