Alegerile prezidențiale din 2024 s-au desfășurat într-un context legislativ îmbunătățit, odată cu implementarea noului Cod Electoral, care a permis, printre altele, votul prin corespondență pentru moldovenii din anumite state din diaspora. Competiția electorală a atras 11 candidați, iar în turul doi, desfășurat pe 3 noiembrie 2024, Maia Sandu a obținut 54,8% din voturi, învingându-l pe Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 45,2%.

În paralel, referendumul constituțional din 20 octombrie 2024 a adus în fața cetățenilor o decizie istorică: consfințirea în Constituție a integrării în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic național. Scrutinul a fost validat cu o prezență de 50,72%, iar 50,35% dintre votanți au ales „DA” pentru amendamentele constituționale. Această decizie reprezintă un moment de referință în angajamentul Republicii Moldova față de valorile și legislația europeană. Totuși, procesul electoral nu a fost lipsit de controverse. Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) a semnalat probleme precum coruperea alegătorilor, utilizarea resurselor administrative și interferențe externe, calificând scrutinurile ca fiind „parțial libere și parțial corecte”. Observatorii naționali și internaționali au documentat aceste nereguli, ridicând întrebări privind transparența și integritatea procesului democratic.

 

Publicația „ELECTORALA 2024” oferă o analiză cuprinzătoare a dinamicii politice, juridice și sociale ale acestor scrutinuri. Prin acest demers, ADEPT și partenerii săi își propun să contribuie la consolidarea democrației participative și la transparența proceselor electorale din Republica Moldova.

 

Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al German Marshall Fund of the United States (GMF). Conținuturile prezentate în publicație au fost dezvoltate cu suportul  Fundației Soros Moldova, Fundației Est-Europene și USAID.