Republica Moldova a organizat un referendum istoric privind integrarea europeană, dar rezultatul strâns a declanșat dezbateri aprinse și contestări politice.

Republica Moldova a organizat, pe 20 octombrie 2024, un referendum istoric pentru revizuirea Constituției, consacrând integrarea europeană ca obiectiv strategic. Curtea Constituțională a validat rezultatele pe 31 octombrie, iar modificările au intrat în vigoare pe 5 noiembrie. Acest referendum este primul care a schimbat legea supremă prin vot direct al cetățenilor, consolidând jurisprudența Curții privind revizuirea constituțională.

Rezultatul votului, însă, a fost extrem de strâns – 50,35% pentru modificare și 49,65% împotrivă – ceea ce a generat o controversă aprinsă. Opoziția, în special PSRM și PCRM, a contestat rezultatele, invocând nereguli și refuzând să recunoască modificarea Constituției. Un alt element de dispută a fost votul masiv al diasporei, unde 77% au susținut integrarea europeană, în contrast cu votul din țară, unde majoritatea s-a opus.

Efectele juridice ale referendumului sunt clare: integrarea europeană devine parte a Constituției, iar tratatele UE vor avea prioritate față de legislația internă. Însă, din punct de vedere politic, diviziunile din societate s-au adâncit. Organizarea referendumului într-un context de război hibrid și campanii de dezinformare a ridicat întrebări despre oportunitatea acestuia. Deși autoritățile și-au dorit un consens clar, rezultatul strâns lasă loc pentru speculații și contestări, ceea ce ar putea afecta stabilitatea politică a țării în viitorul apropiat.