Analiza Programului de Guvernare PAS în raport cu angajamentele electorale

Asociația ADEPT a realizat studiul „De la promisiuni la guvernare”, care evaluează gradul de coerență dintre angajamentele electorale asumate de PAS în campania pentru alegerile parlamentare din 2025 și Programul de Guvernare „UE, Pace, Dezvoltare” pentru 2025–2029.

Analiza urmărește să răspundă unei întrebări centrale pentru democrația post-electorală: în ce măsură promisiunile făcute alegătorilor sunt reflectate, transpuse și operaționalizate în documentul programatic al Executivului. Studiul nu evaluează intenții politice, ci gradul de integrare efectivă a angajamentelor electorale în politicile asumate de guvern.

Expertiza a fost realizată în baza metodologiei ADEPT de monitorizare a coerenței post-electorale, având o abordare comparativă și calitativă. Promisiunile electorale relevante au fost identificate, grupate pe domenii și comparate cu prevederile Programului de Guvernare, fiind evaluate pe o scală de integrare de la 1 la 5, unde 1 indică o mențiune vagă sau absența promisiunii, iar 5 reflectă integrarea completă, cu obiective clare și elemente suficiente pentru monitorizare (măsuri, termene, responsabilități). 

Analiza a fost realizată prin raportarea promisiunilor electorale la Programul de Guvernare, fiind structurată pe cinci domenii-cheie de politici publice. Evaluarea a urmărit gradul de coerență și nivelul de integrare a angajamentelor asumate în fiecare dintre aceste domenii.

1. Integrare europeană

Integrarea europeană rămâne axa strategică dominantă atât în discursul electoral, cât și în Programul de Guvernare. Programul preia explicit obiectivul anului 2028, însă îl reformulează ca finalizare a negocierilor, nu ca semnare a tratatului de aderare sau obținere a statutului de stat membru. Această diferență marchează o recalibrare semnificativă: de la un rezultat politic final la o etapă procedurală. Deși sunt menționate instrumente precum Programul Național de Aderare și alinierea la acquis-ul comunitar, lipsesc jaloanele intermediare și legătura operațională dintre „negocieri închise” și „aderare efectivă”. În consecință, promisiunile din acest domeniu obțin un nivel mediu de integrare, cu accent pe direcție, dar nu pe rezultat final.

2. Justiție

Domeniul justiției înregistrează cel mai ridicat grad de coerență între promisiuni și Programul de Guvernare. Finalizarea vettingului judecătorilor și procurorilor este preluată explicit și detaliată, inclusiv prin stabilirea unui termen-limită (decembrie 2026). Totuși, analiza relevă că unele promisiuni-cheie – precum accelerarea judecării cauzelor de corupție sau reforma recuperării bunurilor infracționale – rămân insuficient operaționalizate, fiind formulate mai degrabă ca rezultate dorite decât ca politici publice structurate. Per ansamblu, justiția reflectă o coerență bună la nivel declarativ, dar o coerență parțială la nivel de implementare.

3. Drepturile omului

În domeniul drepturilor omului, imaginea este neuniformă. Unele angajamente sunt transpuse integral și detaliat – precum accesul echitabil la educație sau incluziunea persoanelor cu dizabilități – în timp ce altele sunt minimal integrate sau absente. În mod notabil, promisiunea privind votul electronic sau prin corespondență pentru diasporă lipsește complet din Programul de Guvernare, în pofida unui pilot realizat în 2025. De asemenea, combaterea violenței de gen este abordată predominant prin prisma ordinii publice, fără măsuri sociale specializate. Acest domeniu reflectă o abordare selectivă, cu prioritizare inegală a angajamentelor electorale.

4. Securitate și apărare

Promisiunile din domeniul securității sunt bine integrate la nivel strategic și conceptual, în special prin capitolul „Diplomație pentru pace”. Programul recunoaște explicit legătura dintre securitate, integrare europeană și cooperare internațională, inclusiv în raport cu regiunea transnistreană. Cu toate acestea, analiza constată o lipsă de operaționalizare: nu sunt precizate instrumente concrete, etape, bugete sau indicatori de rezultat. Astfel, securitatea este tratată coerent ca direcție, dar insuficient ca plan de acțiune.

5. Dezvoltare economică și socială

Acest domeniu evidențiază cele mai mari discrepanțe între promisiunile electorale și Programul de Guvernare. Angajamente majore – precum dublarea veniturilor, stabilitatea fiscală sau accesul la locuințe – sunt fie parțial reflectate, fie complet absente. Creșterile salariale și ale pensiilor sunt formulate în valori absolute, fără raportare la inflație sau puterea de cumpărare, iar unele obiective sunt condiționate de factori externi (productivitate, creștere economică), ceea ce diluează caracterul angajant al promisiunilor. Programul menține direcția generală de dezvoltare, dar evită asumarea unor rezultate cuantificabile ferme.

Acest produs este realizat în cadrul proiectului „Alegere informată 2025”, implementat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova. Conținutul și opiniile exprimate în aceste materiale aparțin exclusiv Asociației ADEPT și nu reflectă în mod necesar poziția sau punctul de vedere al donatorului.